Servicii oferite
Evaluare funcțională și analiză avansată a mersului
Orice program de recuperare începe cu o înțelegere precisă a modului în care animalul se mișcă.
Nu este suficient să vedem că „șchiopătează” sau „nu calcă bine” – este important să înțelegem exact unde apare problema și cum afectează întregul corp.
Evaluarea funcțională include analiza mobilității articulațiilor, a forței musculare, a coordonării și a controlului neuromuscular.
Pe lângă examinarea clinică, folosim sisteme obiective de analiză:
Stance analysis măsoară modul în care animalul își distribuie greutatea pe fiecare membru, ceea ce permite identificarea unor dezechilibre chiar și atunci când nu sunt vizibile.
Tendiboots analizează mersul în dinamică și detectează diferențe subtile între membre, modificări de ritm sau asimetrii care nu pot fi observate cu ochiul liber.
Aceste date ne permit să construim un plan de recuperare bazat pe măsurători reale, nu doar pe observație, și să urmărim obiectiv progresul în timp.
Ecografie musculo-scheletală (utilizată funcțional în fizioterapie)
În multe cazuri, problema nu este evidentă la nivelul osului sau articulației, ci la nivelul țesuturilor moi. Ecografia musculo-scheletală permite vizualizarea în timp real a mușchilor, tendoanelor și ligamentelor.
Aceasta este utilizată în cadrul fizioterapiei pentru a observa:
- zone de inflamație
- modificări ale structurii musculare
- tendoane suprasolicitate sau în curs de vindecare
Rolul ei în centru nu este de diagnostic medical, ci de ghidare a recuperării.
Ne ajută să înțelegem dacă un țesut este pregătit pentru încărcare sau dacă trebuie protejat și să adaptăm terapia în consecință.
Este deosebit de utilă în cazurile în care recuperarea stagnează sau când simptomatologia nu este clară.
Evaluare neuromusculară (EMG & NCS)
În afecțiunile neurologice, simpla observație a mersului nu este suficientă. Este important să știm dacă mușchiul primește semnal de la nerv și în ce măsură această conexiune este afectată.
Evaluarea EMG (electromiografie) analizează activitatea electrică a mușchilor, iar NCS (studiul conducerii nervoase) evaluează modul în care nervii transmit semnalul.
În cadrul fizioterapiei, aceste informații sunt utilizate pentru a înțelege:
- gradul de afectare neuromusculară
- potențialul de recuperare
- tipul de intervenție necesar
Acest tip de evaluare este esențial în paralizii sau leziuni neurologice, deoarece permite construirea unui program de recuperare realist și adaptat fiecărui pacient, fără a intra în sfera actului medical de diagnostic.
Terapie manuală
Terapia manuală reprezintă baza intervenției fizice asupra corpului.Este o abordare directă, în care terapeutul lucrează cu mâinile pentru a restabili mobilitatea și funcția.
Include tehnici precum mobilizările articulare, stretching-ul terapeutic și manevrele de relaxare musculară.
Prin aceste tehnici se urmărește:
- creșterea amplitudinii de mișcare
- reducerea tensiunilor musculare
- îmbunătățirea flexibilității
- reducerea disconfortului
Este utilizată în majoritatea programelor de recuperare, fiind esențială în cazurile de rigiditate, limitare de mișcare sau după perioade de imobilizare.
Manipulare fascială
Manipularea fascială merge dincolo de mușchi și articulații și se adresează fasciei – rețeaua care conectează toate structurile corpului.
Atunci când fascia devine rigidă sau aderentă, poate modifica modul în care se transmite forța în corp și poate genera tipare de mișcare anormale sau durere persistentă.
Această tehnică urmărește:
- eliberarea tensiunilor profunde din țesuturi
- restabilirea alunecării normale între structuri
- corectarea disfuncțiilor de mișcare
Este utilizată în special în cazurile cronice sau în situațiile în care recuperarea nu evoluează conform așteptărilor, deși articulațiile și mușchii par funcționali.
Kinetoterapie (exerciții terapeutice)
Kinetoterapia este componenta activă a recuperării și are rolul de a reconstrui funcția pierdută.
Prin exerciții adaptate fiecărui pacient se urmărește:
- refacerea forței musculare
- îmbunătățirea controlului și coordonării
- reeducarea mersului
- restabilirea echilibrului
Exercițiile sunt progresive și adaptate în funcție de evoluția pacientului.
Este una dintre cele mai importante componente ale fizioterapiei, deoarece fără reeducare activă, corpul nu își recâștigă funcția completă.
Laserterapie
Laserterapia acționează la nivel celular și stimulează procesele naturale de regenerare ale organismului.
Prin efectele sale, contribuie la:
- reducerea inflamației
- accelerarea vindecării țesuturilor
- diminuarea durerii
- îmbunătățirea circulației locale
Este utilizată frecvent în afecțiuni acute sau cronice și în recuperarea postoperatorie, având rolul de a susține procesele biologice de refacere.
Radiofrecvență (TECAR)
Terapia cu radiofrecvență acționează în profunzimea țesuturilor prin stimularea circulației și a metabolismului celular.
Prin creșterea temperaturii locale controlate, se obține:
- relaxarea musculaturii
- creșterea aportului de oxigen
- accelerarea regenerării
Este utilizată în special în cazuri cronice sau în recuperări lente, unde țesuturile au nevoie de stimulare suplimentară pentru a se regenera.
Terapie cu câmp electromagnetic pulsat (PEMF)
PEMF influențează procesele biologice ale organismului prin câmpuri electromagnetice.
Această terapie nu „încălzește” țesutul și nu acționează local punctual, ci are un efect mai degrabă biologic și sistemic, susținând procesele naturale de adaptare și recuperare ale organismului.
Este utilizată în special pentru:
- Este utilizată în special pentru:
- susținerea regenerării osoase
- influențarea metabolismului celular
- reducerea inflamației la nivel profund
- recuperare în afecțiuni cronice sau postoperatorii
Terapie cu câmp electromagnetic pulsat țintit (tPEMF)
Terapie cu câmp electromagnetic pulsat țintit (tPEMF).
tPEMF este o formă mai precisă și mai focalizată a terapiei electromagnetice.
Permite acționarea asupra unor zone specifice, fiind utilizată în:
Este utilizată în special pentru:
- recuperare neurologică
- cazuri complexe
- situații în care progresul este lent
Este integrată în programe de recuperare mai avansate, unde este necesară o stimulare mai specifică a țesuturilor.
Electrostimulare musculară
Electrostimularea utilizează impulsuri electrice controlate pentru a activa musculatura.
Este utilizată în situațiile în care mușchii nu sunt suficient activați voluntar, precum:
- paralizii
- slăbiciune musculară
- perioade de imobilizare
- ccelerarea vindecării țesuturilor
Ajută la:
- prevenirea atrofiei
- menținerea tonusului muscular
- susținerea recuperării neuromusculare
Hidroterapie
Hidroterapia utilizează mediul acvatic pentru a facilita mișcarea.
Apa reduce greutatea corporală și presiunea asupra articulațiilor, permițând mișcări care ar fi dificil sau imposibil de realizat pe uscat.
În același timp, rezistența apei contribuie la întărirea musculaturii.
Este utilizată în:
- recuperare postoperatorie
- afecțiuni neurologice
- recondiționare musculară
- controlul greutății
Terapie cu unde de șoc (Shockwave)
Terapia cu unde de șoc este o metodă care stimulează mecanic țesuturile pentru a activa procesele de regenerare.
Este utilizată în special în leziuni cronice sau în zone în care vindecarea este lentă.
Prin aplicarea controlată a undelor de șoc se obține:
- stimularea vascularizației
- activarea proceselor de regenerare
- reducerea durerii
Este o terapie țintită, utilizată în cazuri selecționate, unde alte metode nu au fost suficiente.